Home Pașaportul raionului

Pașaportul raionului

Structura administrativ-teritorială a raionului Cahul

În conformitate cu Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova nr.764-XV din 27.12.2001, cu modificările şi completările ulterioare, raionul Cahul este unitatea administrativ-teritorială alcătuită din 55 localităţi, inclusiv municipiul Cahul, 53 localităţi din componenţa satelor (comunelor), o localitate din componenţa municipiului — s. Cotihana, avînd o suprafață de 1.545 km² și o populație de 124600 de locuitori.
Raionul Cahul face parte din Euroregiunea „Dunărea de Jos”, alături de județele Tulcea, Galați, Brăila (România), raionul Cantemir (Republica Moldova) și regiunea Odessa (Ucraina). Raionul Cahul mai este parte a Euroregiunii „Marea Neagă”, care contribuie la stimularea cooperarii transfrontaliere în regiunea limitrofă Mării Negre.
Oraşul-reşedinţă al raionului este municipiul Cahul. După numărul populației municipiul Cahul este cel mai mare oraș din regiunea de sud a țării și al 6-lea oraș din Republica Moldova, fiind precedat de Chișinău, Bălți, Tiraspol, Tighina și Râbnița.
Densitatea populaţiei pe teritoriul raionului Cahul constituie 80,7 pers./km2, media pe republică fiind de 117 pers./km2.
În medie o localitate rurală pe teritoriul raionului este populată de 1550 locuitori, în 5 localităţi locuiesc mai puţin de 200 locuitori (Spicoasa, Greceni, Iasnaia Poleana, Sătuc, Tudorești) şi maximum de 6009 locuitori în s. Colibaşi.
În medie pe raion la 100 km2 revin 3,5 aşezări rurale, media pe republică fiind de 4,9 aşezări/100km2.

Date despre aşezarea geografică

Din punct de vedere geografic raionul Cahul este situat în partea de sud a Republicii Moldova, pe malul stîng al rîului Prut. La nord raionul are hotare administrative cu raionul Cantemir, la nord-est şi sud-est cu localităţi separate ce fac parte din componenţa UTA Găgăuzia, la est cu raionul Taraclia, la sud cu Ucraina, la vest pe rîul Prut cu România. Municipiul Cahul este situat pe rîul Frumoasa la distanţă de 175 km de oraşul Chişinău şi la 60 km de or. Galaţi, România.
Prin porţiunea de 1200 metri pe litoralul Dunării este asigurat accesul la Marea Neagră şi bazinul acvatic al Europei Centrale şi de Est.

Teritoriul raionului este situat pe cîmpia Prutului Inferior, la o altitudine de 119 m de asupra nivelului mării. Relieful coboară în trepte de la nord spre sud şi cuprinde la nord Colinele Tigheciului, în centru Cîmpia Cahulului, iar la est depresiunile rîurilor Cahul, Salcia şi Ialpug. În partea de vest teritoriul este mai coborît şi este reprezentat prin terasele vechi ale r. Prut, fragmentat de văi şi vîlcele.

 Învelişul solului  este variat şi pe cea mai mare parte a teritoriului predomină solurile de cernoziomuri obişnuite şi carbonate, cernoziomuri de fîneaţă slab salinizate,  în lunca rîului Prut — soluri aluviale de fîneaţă de mlaştină.
Bonitatea medie a solului pe teritoriul raionului conform datelor din Cadastrul Funciar al Republicii Moldova este de 58 puncte, bonitatea medie a solului pe teritoriul republicii este de 64 puncte.

Structura fondului funciar

Suprafaţa totală a raionului  constituie 154528,35 ha

din care:

1.Terenuri cu destinaţie agricolă                        – 98871,74 ha sau  64% din suprafaţa totală
inclusiv:
— terenuri arabile                                                  – 80203,04 ha sau 51,9% din suprafaţa totală;
— plantaţii multianuale                                         – 17915,74 ha sau 11,6%,
din care:

  • livezi                                                              – 2653,88 ha sau 1,7%;
  • vii                                                                   – 14951,74 ha sau 9,7%;
  • altele                                                              –    310,12 ha sau 0,2%
    —  păşuni                                                        –    410,79 ha sau  0,3%
    —  altele cu distinaţie agricolă                    – 342,17 —   ha sau 0,2 %
  1. Terenurile satelor , oraşelor   destinate
    construcşiei caselor de locuit, clădirilor
    de menire socială                                                       –  8550,59 ha sau 5,5% ;
  1. Terenuri destinate industriei, transporturilor,
    telecomunicaţiilorşi cu alte destinaţii speciale            –  2202,14 ha sau  1,4 %;
  1. Terenurile destinate protecţiei naturale,
    ocrotirii sănătăţii, activităţii recreative, terenurile
    de valoare istorico-culturală, terenurile zonelor
    suburbane şi ale zonelor verzi                                        – 106,37 ha  sau 0,1% ;
  1. Terenurile fondului silvic                         –    17773,51 ha sau 11,5 %;
  2. Terenurile fondului apelor                      –      6063,91 ha sau 3,9%;
  3. Terenurile fondului de rezervă               –      20953,09 ha sau 13,6 %.

Rezervaţii naturale

 Rezervaţia ştiinţifică ”Prutul de Jos”, este cea mai importantă arie naturală protejată de stat din raion. Amplasată în lunca rîului Prut, partea de vest a satului Slobozia Mare raionul Cahul, rezervația se întinde pe o suprafaţă de 1691 ha. 2/3 din suprafaţa rezervaţiei este ocupată de apele lacului Beleu, iar pe restul teritoriului reprezintă o reţea de bălţi care în ansamblu formează un ecosistem unical de importanţă nu numai naţională, dar şi internaţională. Vegetaţia zonei include peste 193 de specii de plante vasculare. Complexul faunistic este specific ecosistemelor acvatice și este reprezentat de circa 190 specii de păsări, 34 specii mamifere, 7 specii de reptile, 11 specii de amfibieni, 27 specii de peşti. În Cartea Roşie a Republicii Moldova sunt incluse 21 specii de păsări, cum ar fi lebăda, gîsca sură, stîrcul sur şi cel roşietic, pelicanul, stîrcul mare alb şi altele, precum și 5 specii de mamifere, 2 specii de reptile şi 1 de amfibieni, care populează această zonă.

Vegetaţia şi lumea animală

În partea de sud a raionului s-a păstrat vegetaţia de stepă. Pădurile ocupă suprafaţa de 18,5 mii ha. Cele mai mari suprafeţe de pădure sunt ocupate de salcîm, stejar şi ulm. Lumea animală este reprezentată de iepuri, vulpi, căprioare, bursuci, mistreţi, jderi, ţistari. Printre păsări predomină  potîrnichile, raţele şi gîştele sălbatice. Lacurile şi iazurile sunt bogate în resurse piscicole.

Clima teritoriului este temperat-continentală, cu ierni relativ blînde şi veri călduroase, fiind considerată cea mai caldă regiune din ţară, în care temperaturile zilnice sunt cu 2-3 grade mai ridicate decât în celelalte regiuni. Cantitatea de precipitaţii atmosferice în perioada activă de vegetaţie este de 320-380 мм.

 Reţeaua hidrografică este reprezentată de rîul Prut cu afluenţii săi de stînga Larga, Cahul, Salcia Mare. Rîul Prut se revarsă în fluviul  Dunărea la Giurgiuleşti şi este navigabil doar pe cursul său inferior. Prin porţiunea de 1200 metri pe litoralul Dunării este asigurat accesul la Marea Neagră şi bazinul acvatic al Europei Centrale şi de Est.
Pe teritoriul raionului se află cele mai mari lacuri naturale din republică – Beleu şi Manta.

Apele subterane

În orașul Cahul se exploatează apele minerale curative şi nămolurile balneare, aceste resurse naturale fiind valorificate în cadrul sanatoriului „Nufărul Alb”. La periferia de nord şi sud a oraşului se află zăcăminte de ape minerale. Rezervele estimate şi aprobate de Comisia de stat pentru rezervele acvatice în a. 2002, 2003 constituie 159 m3/zi. Apa minerală hidrocarbonatată este utilizată în scopuri potabile și curative. Apa minerală este saturată cu atomi de hidrogen sulfurat, iod, brom și clorură de natriu, efectul fiind benefic pentru diferite categorii de boli. Astfel de ape minerale se găsesc și în zona Lacului Sărat. Conform Planului urbanistic al Zonei de odihnă şi agrement Cahul o importanţă deosebită pentru dezvoltarea turismului de sănătate o au proiectele de amenajare a Staţiunii „Lacul Sărat”  şi a Zonei sanatorial-balneare.
Aceste staţiuni pot deveni principala ofertă turistică a oraşului şi raionului Cahul pe piaţa turismului naţional şi european de tip balnear. În acest scop, din anul 2012 a început implementarea proiectului „Reabilitarea Zonei de odihnă și agrement „Lacul Sărat” finanțat din resursele Fondului Național de Dezvoltare Regională. Proiectul este orientat spre crearea condițiilor de odihnă și tratament pentru doritori prin intermediul apelor minerale cu o compoziție benefică sănătății.

 Comunicaţiile de transport

Accesul între  localităţile din teritoriul raionului se desfășoară prin intermediul arterelor rutiere și de cale ferată, care asigură traficul de mărfuri și de călători.
Raionul are conexiune directă cu Uniunea Europeană prin România. Conexiunea se asigură prin intermediul celor 2 puncte vamale: Cahul–Oancea și Giurgiulești–Galați. La est raionul are conexiune cu Ucraina prin 2 puncte vamale: Palanca–Maiaki Udobnoe, inclusiv una feroviară — Giurgiulești–Reni.
Avantajul strategic al raionului, sub aspectul așezării teritoriale, este ieșirea/accesul (Andros) la Marea Neagră prin Portul Internațional Liber Giurgiulești (PLIG), unicul port din Republica Moldova accesibil pentru navele maritime de pe Dunăre. Fluviul propriu-zis și canalul Rein-Main-Dunăre creează o legătură de transport fluvial între Marea Neagră, Marea Nordului și 14 state europene.
Acordul de asociere UE — Republica Moldova și Acordul de liber schimb și aprofundat cu UE influențează pozitiv dezvoltarea raionului prin crearea oportunităților în vederea trasării pe teritoriu  a unor culoare europene majore de transport către est, ceea ce poate spori impactul dezvoltării economice regionale.

Profilul demografic al raionului Cahul

Conform datelor statistice de la 01.01.2016, numărul total al populaţiei stabile a raionului Cahul constituie 124,6 mii persoane, ceea ce reprezintă 3,5 % din populaţia totală a Republicii Moldova, inclusiv 39,6 mii persoane (31,8%) — populaţia urbană a raionului şi 85,0 mii persoane (68,2%) populaţia rurală a raionului.

După apartenenţa naţională :

  • Moldovenii/români    – 76,3%,
  • Ucraineni               – 6,5%,
  • Ruşi               – 7%,
  • Bulgari                 –  5%,
  • Găgăuzi                  – 3,1%,
  • Alte naţionalităţi – 0,9%.

 DEZVOLTAREA ECONOMICĂ

 Privire de ansamblu

În raionul Cahul își desfășoară activitatea peste 24900 de agenți economici — persoane fizice și juridice: societăți comerciale, întreprinderi municipale și de stat, gospodării țărănești, cooperative etc.
Cei mai mulți agenți economici sunt din ramura agriculturii (81,2%, preponderent gospodării ţărăneşti), din sfera comercială și a serviciilor (9,8%), a transporturilor și a construcțiilor(4,0%).
Numărul salariaților este de 19100 (a.2015), în descreștere cu circa 1286 față de anul 2011.
Salariul mediu brut lunar este de circa 3855,6 lei (a.2015), cu 16,4% sub media națională.
Baza economiei raionului o constituie complexul agroindustrial, fiind prezentat prin întreprinderile de prelucrare a materiei prime agricole.

  Agricultura

Agricultura continuă să fie un sector foarte important care joacă un rol vital în dezvoltarea social-economică a raionului.  În raionul Cahul  suprafața totală a terenurilor cu destinație agricolă  reprezintă  circa 99 mii hectare.
Terenurie agricole sunt gestionate de peste 100 întreprinderi agricole din sectorul asociat și circa 20,2 mii gospodării țărănești din sectorul individual. La moment în raion își desfășoară activitatea  9 cooperative agricole de producere cu suprafața de 6,9 mii hectare; 9  societăți pe acțiuni ce dețin 1,9 mii ha;  79  societăți cu răspundere limitată care gestionează 42,8 mii hectare; 3 întreprinderi experimentale de stat care gestionează 1,2 mii hectare; cele 20,2 mii gospodării țărănești au în proprietate 34,9 mii hectare; restul 11,3 mii hectare sunt în posesia persoanelor fizice.
Utilizarea terenurilor agricole în raion favorizează creșterea producției vegetale. Este evident, că principalele culturi cerealiere cultivate de producătorii agricoli sunt: grîul, orzul  porumbul și leguminoasele pentru boabe; din culturile tehnice –  floarea-soarelui și rapița, care dețin circa 80% din supafețele însămînțate.
Anual în raion se obțin circa 100-120 mii tone de cereale, inclusiv  48-50 mii tone de grîu, 48-50 mii tone de porumb, 14-16 mii tone de leguminoase pentru boabe, 24 – 25 mii tone de floarea- soarelui, 5-6 mii tone de rapiță.

Viticultura  a fost totdeauna o ramură deosebit de importantă pentru economia națională a republicii, fiind o îndeletnicire istoric-tradițională mai ales pentru zona de sud a țării. Raionul Cahul, amplasat în acest  teritoriu, se bucură de cele mai favorabile condiții pedo-climaterice și grație faptului menționat s-ar impune o dezvoltare intensă a viței de vie și, eventual, a vinificației.
Anual producătorii de struguri produc 45-65 mii tone de struguri, dintre care 35-50 mii tone soiuri tehnice. Cantitatea strugurilor variază de la an la an în dependență de suprafața recoltată și  condițiile climaterice.
Pentru prelucrarea strugurilor de soiuri tehnice în raion funcționează 7 întreprinderi vinicole:  SRL „Podgoriile Dunării“  or. Cahul, SRL „Vinia Traian“ s. Găvănoasa,  SRL „Vierul Vin“ s. Burlacu,  SA  „Vismos“ s. Moscovei,  ÎM  „Grappe Valley“ s. Borceag, SRL „Agrosud Resurse“ s. Brînza,  SA „Slobozia Mare“ s. Slobozia Mare,  fiecare din ele avînd capacitatea de prelucrare anuală  de 8-10 mii tone.

Legumicultura ocupă suprafețe  neînsemnate. Motivul principal care a dus la micșorarea prodicției legumicole este lipsa întreprinderilor de procesare a legumelor. Acest domeniu se practică doar pentru îndestularea pieței locale.

Complexul industrial existent încadrează în activităţi de producere peste 100 de întreprinderi industriale de diferite domenii ramurale amplasate în intravilanul raionului Cahul, la care sunt încadraţi în cîmpul muncii peste 3000 de salariaţi.

În industria alimentară:  „Fabrica de brînzeturi din Cahul» SA cu capacitatea de peste 70 tone de produse lactate,  2,3 tone de unt şi peste 0,5 tone de caşcaval;  Fabrica de bere «BereUnitac» SRL cu capacitatea de peste 1,6 mln. sticle/an; Fabrica de panificaţie «Cahul Pan» SA, «Pîine şi tehnologii» SRL,  «Savit-Sim» SRL cu capacitatea totală de peste 37 tone de produse panificaţii pe zi etc.

În industria uşoară: Fabrica de tricotaj «Tricon» SA cu capacitatea de 300000 buc/an şi „Laboratorio TessileMol”SRL cu capacitatea de 250000 buc/an, Fabrica de confecţii «Tricou Fantasy» SRL cu capacitatea de 150000 buc/an.

Industria de producere a mobilei:  SRL „Gebhardt”, Î.I. «Renaissanco-Podvalenko».

Comerţ şi servicii

În prezent pe teritoriul raionului Cahul activează 781 obiective comerciale, inclusiv 462 în mediul urban şi 319 în cel rural, care sunt reprezentate prin centre comerciale şi construcţii provizorii (chioşcuri, gherete) sau construcţii adaptate care nu dispun de dotare edilitară necesară. Suprafaţa totală a obiectivelor comerciale pe teritoriul raionului constituie 22,1 mii m2 suprafaţă comercială, inclusiv în mediul urban 11,6 mii m2, mediul rural – 10,5 mii m2. În medie pe raion la 1000 locuitori revin 177 m2 suprafaţa comercială, inclusiv 291 m2 în mediul urban şi 123 m2 — mediul rural.

Alte tipuri de activităţi

În raion funcţionează întreprinderi de producere a materialelor de construcţii, organizaţii de transport, servicii comunale şi de depozitare, precum şi un şir de întreprinderi de fabricare a  mobilei şi alte ramuri de producere.
În majoritatea satelor din raionul Cahul activează meşteri populari, specializaţi în prelucrarea lemnului, împletitul în lozie, broderie, confecţionarea instrumentelor muzicale etc.

Turismul

Mediul rural din raionul Cahul, cu comunitățile agricole și satele sale pitoresti, constituie o sursă importantă pentru prestarea serviciilor de cazare traditională de tip rural, oferirea unor posibilitaţi pentru vizitatori de a se încadra în activităţile şi  preocuparile rurale,  familiarizarea cu folclorul şi tradiţiile locale,  prezentarea meşteşugurilor cu posibilitatea de participare la procesul de lucru, oferirea unor posibilitaţi de procurare a produselor mesteşugăreşti.
În 1980 oraşul Cahul a primit statutul de oraş-staţiune balneară. Din anul 1986 funcţionează o staţiune balneară „Nufărul Alb”. Complexul sanatorial dispune de 506 locuri de cazare, cantină cu 506 locuri şi un club cu 250 locuri. Anual în staţiune se odihnesc peste 9000 de persoane. Apa minerală din staţiune este unică prin componenţa sa chimică. Baza curativo-diagnostică a sanatoriului este reprezentată de secţia de băi, cabinetul de hidropatie, cabinete de masaj clasic şi subacvatic, secţie de fizioterapie, cabinet de acupunctură, cabinete de cultură fizică curativă şi mecanoterapie.
În oraş funcţionează 8 restaurante, 6 hoteluri, 244 baruri şi cafenele.