Home Pașaportul raionului

Pașaportul raionului

Structura administrativ-teritorial─â a raionului Cahul

├Än conformitate cu Legea privind organizarea administrativ-teritorial─â a Republicii Moldova nr.764-XV din 27.12.2001, cu modific─ârile ┼či complet─ârile ulterioare, raionul Cahul este unitatea administrativ-teritorial─â alc─âtuit─â din 55 localit─â┼úi, inclusiv municipiul Cahul, 53 localit─â┼úi din componen┼úa satelor (comunelor), o localitate din componen┼úa municipiului – s. Cotihana, av├«nd o suprafa╚Ť─â de 1.545 km┬▓ ╚Öi o popula╚Ťie de 124600 de locuitori.
Raionul Cahul face parte din Euroregiunea ÔÇ×Dun─ârea de JosÔÇŁ, al─âturi de jude╚Ťele Tulcea, Gala╚Ťi, Br─âila (Rom├ónia), raionul Cantemir (Republica Moldova) ╚Öi regiunea Odessa (Ucraina). Raionul Cahul mai este parte a Euroregiunii ÔÇ×Marea Neag─âÔÇŁ, care contribuie la stimularea cooperarii transfrontaliere ├«n regiunea limitrof─â M─ârii Negre.
Ora┼čul-re┼čedin┼ú─â al raionului este municipiul Cahul. Dup─â num─ârul popula╚Ťiei municipiul Cahul este cel mai mare ora╚Ö din regiunea de sud a ╚Ť─ârii ╚Öi al 6-lea ora╚Ö din Republica Moldova, fiind precedat de Chi╚Öin─âu, B─âl╚Ťi, Tiraspol, Tighina ╚Öi R├óbni╚Ťa.
Densitatea populaţiei pe teritoriul raionului Cahul constituie 80,7 pers./km2, media pe republică fiind de 117 pers./km2.
├Än medie o localitate rural─â pe teritoriul raionului este populat─â de 1550 locuitori, ├«n 5 localit─â┼úi locuiesc mai pu┼úin de 200 locuitori (Spicoasa, Greceni, Iasnaia Poleana, S─âtuc, Tudore╚Öti) ┼či maximum de 6009 locuitori ├«n s. Coliba┼či.
├Än medie pe raion la 100 km2 revin 3,5 a┼čez─âri rurale, media pe republic─â fiind de 4,9 a┼čez─âri/100km2.

Date despre a┼čezarea geografic─â

Din punct de vedere geografic raionul Cahul este situat ├«n partea de sud a Republicii Moldova, pe malul st├«ng al r├«ului Prut. La nord raionul are hotare administrative cu raionul Cantemir, la nord-est ┼či sud-est cu localit─â┼úi separate ce fac parte din componen┼úa UTA G─âg─âuzia, la est cu raionul Taraclia, la sud cu Ucraina, la vest pe r├«ul Prut cu Rom├ónia. Municipiul Cahul este situat pe r├«ul Frumoasa la distan┼ú─â de 175 km de ora┼čul Chi┼čin─âu ┼či la 60 km de or. Gala┼úi, Rom├ónia.
Prin por┼úiunea de 1200 metri pe litoralul Dun─ârii este asigurat accesul la Marea Neagr─â ┼či bazinul acvatic al Europei Centrale ┼či de Est.

Teritoriul raionului este situat pe c├«mpia Prutului Inferior, la o altitudine de 119 m de asupra nivelului m─ârii. Relieful coboar─â ├«n trepte de la nord spre sud ┼či cuprinde la nord Colinele Tigheciului, ├«n centru C├«mpia Cahulului, iar la est depresiunile r├«urilor Cahul, Salcia ┼či Ialpug. ├Än partea de vest teritoriul este mai cobor├«t ┼či este reprezentat prin terasele vechi ale r. Prut, fragmentat de v─âi ┼či v├«lcele.

┬á├Änveli┼čul solului ┬áeste variat ┼či pe cea mai mare parte a teritoriului predomin─â solurile de cernoziomuri obi┼čnuite ┼či carbonate, cernoziomuri de f├«nea┼ú─â slab salinizate,┬á ├«n lunca r├«ului Prut – soluri aluviale de f├«nea┼ú─â de mla┼čtin─â.
Bonitatea medie a solului pe teritoriul raionului conform datelor din Cadastrul Funciar al Republicii Moldova este de 58 puncte, bonitatea medie a solului pe teritoriul republicii este de 64 puncte.

Structura fondului funciar

Suprafaţa totală a raionului  constituie 154528,35 ha

din care:

1.Terenuri cu destina┼úie agricol─â ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬áÔÇô 98871,74 ha sau┬á 64% din suprafa┼úa total─â
inclusiv:
– terenuri arabile┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á ÔÇô 80203,04 ha sau 51,9% din suprafa┼úa total─â;
– planta┼úii multianuale ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ÔÇô 17915,74 ha sau 11,6%,
din care:

  • livezi ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬áÔÇô 2653,88 ha sau 1,7%;
  • vii┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á ÔÇô 14951,74 ha sau 9,7%;
  • altele ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬áÔÇô ┬á┬á┬á310,12 ha sau 0,2%
    – ┬áp─â┼čuni ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬áÔÇô ┬á┬á┬á410,79 ha sau┬á 0,3%
    – ┬áaltele cu distina┼úie agricol─â ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬áÔÇô 342,17 –┬á┬á ha sau 0,2 %
  1. Terenurile satelor , ora┼čelor┬á┬á destinate
    construc┼čiei caselor de locuit, cl─âdirilor
    de menire social─â┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á ÔÇô ┬á8550,59 ha sau 5,5% ;
  1. Terenuri destinate industriei, transporturilor,
    telecomunica┼úiilor┼či cu alte destina┼úii speciale┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á ÔÇô┬á 2202,14 ha sau┬á 1,4 %;
  1. Terenurile destinate protecţiei naturale,
    ocrotirii sănătăţii, activităţii recreative, terenurile
    de valoare istorico-cultural─â, terenurile zonelor
    suburbane ┼či ale zonelor verzi ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬áÔÇô 106,37 ha┬á sau 0,1% ;
  1. Terenurile fondului silvic ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ÔÇô ┬á┬á┬á17773,51 ha sau 11,5 %;
  2. Terenurile fondului apelor ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬á ┬áÔÇô ┬á┬á┬á┬á┬á6063,91 ha sau 3,9%;
  3. Terenurile fondului de rezerv─â ┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬áÔÇô ┬á┬á┬á┬á┬á20953,09 ha sau 13,6 %.

Rezervaţii naturale

┬áRezerva┼úia ┼čtiin┼úific─â ÔÇŁPrutul de JosÔÇŁ, este cea mai important─â arie natural─â protejat─â de stat din raion. Amplasat─â ├«n lunca r├«ului Prut, partea de vest a satului Slobozia Mare raionul Cahul, rezerva╚Ťia se ├«ntinde pe o suprafa┼ú─â de 1691 ha. 2/3 din suprafa┼úa rezerva┼úiei este ocupat─â de apele lacului Beleu, iar pe restul teritoriului reprezint─â o re┼úea de b─âl┼úi care ├«n ansamblu formeaz─â un ecosistem unical de importan┼ú─â nu numai na┼úional─â, dar ┼či interna┼úional─â. Vegeta┼úia zonei include peste 193 de specii de plante vasculare. Complexul faunistic este specific ecosistemelor acvatice ╚Öi este reprezentat de circa 190 specii de p─âs─âri, 34 specii mamifere, 7 specii de reptile, 11 specii de amfibieni, 27 specii de pe┼čti. ├Än Cartea Ro┼čie a Republicii Moldova sunt incluse 21 specii de p─âs─âri, cum ar fi leb─âda, g├«sca sur─â, st├«rcul sur ┼či cel ro┼čietic, pelicanul, st├«rcul mare alb ┼či altele, precum ╚Öi 5 specii de mamifere, 2 specii de reptile ┼či 1 de amfibieni, care populeaz─â aceast─â zon─â.

Vegeta┼úia ┼či lumea animal─â

├Än partea de sud a raionului s-a p─âstrat vegeta┼úia de step─â. P─âdurile ocup─â suprafa┼úa de 18,5 mii ha. Cele mai mari suprafe┼úe de p─âdure sunt ocupate de salc├«m, stejar ┼či ulm. Lumea animal─â este reprezentat─â de iepuri, vulpi, c─âprioare, bursuci, mistre┼úi, jderi, ┼úistari. Printre p─âs─âri predomin─â┬á pot├«rnichile, ra┼úele ┼či g├«┼čtele s─âlbatice. Lacurile ┼či iazurile sunt bogate ├«n resurse piscicole.

Clima teritoriului este temperat-continental─â, cu ierni relativ bl├«nde ┼či veri c─âlduroase, fiind considerat─â cea mai cald─â regiune din ┼úar─â, ├«n care temperaturile zilnice sunt cu 2-3 grade mai ridicate dec├ót ├«n celelalte regiuni. Cantitatea de precipita┼úii atmosferice ├«n perioada activ─â de vegeta┼úie este de 320-380 đ╝đ╝.

┬áRe┼úeaua hidrografic─â este reprezentat─â de r├«ul Prut cu afluen┼úii s─âi de st├«nga Larga, Cahul, Salcia Mare. R├«ul Prut se revars─â ├«n fluviul┬á Dun─ârea la Giurgiule┼čti ┼či este navigabil doar pe cursul s─âu inferior. Prin por┼úiunea de 1200 metri pe litoralul Dun─ârii este asigurat accesul la Marea Neagr─â ┼či bazinul acvatic al Europei Centrale ┼či de Est.
Pe teritoriul raionului se afl─â cele mai mari lacuri naturale din republic─â ÔÇô Beleu ┼či Manta.

Apele subterane

├Än ora╚Öul Cahul se exploateaz─â apele minerale curative ┼či n─âmolurile balneare, aceste resurse naturale fiind valorificate ├«n cadrul sanatoriului ÔÇ×Nuf─ârul AlbÔÇŁ. La periferia de nord ┼či sud a ora┼čului se afl─â z─âc─âminte de ape minerale. Rezervele estimate ┼či aprobate de Comisia de stat pentru rezervele acvatice ├«n a. 2002, 2003 constituie 159 m3/zi. Apa mineral─â hidrocarbonatat─â este utilizat─â ├«n scopuri potabile ╚Öi curative. Apa mineral─â este saturat─â cu atomi de hidrogen sulfurat, iod, brom ╚Öi clorur─â de natriu, efectul fiind benefic pentru diferite categorii de boli. Astfel de ape minerale se g─âsesc ╚Öi ├«n zona Lacului S─ârat. Conform Planului urbanistic al Zonei de odihn─â ┼či agrement Cahul o importan┼ú─â deosebit─â pentru dezvoltarea turismului de s─ân─âtate o au proiectele de amenajare a Sta┼úiunii ÔÇ×Lacul S─âratÔÇŁ┬á ┼či a Zonei sanatorial-balneare.
Aceste sta┼úiuni pot deveni principala ofert─â turistic─â a ora┼čului ┼či raionului Cahul pe pia┼úa turismului na┼úional ┼či european de tip balnear. ├Än acest scop, din anul 2012 a ├«nceput implementarea proiectului ÔÇ×Reabilitarea Zonei de odihn─â ╚Öi agrement ÔÇ×Lacul S─âratÔÇŁ finan╚Ťat din resursele Fondului Na╚Ťional de Dezvoltare Regional─â. Proiectul este orientat spre crearea condi╚Ťiilor de odihn─â ╚Öi tratament pentru doritori prin intermediul apelor minerale cu o compozi╚Ťie benefic─â s─ân─ât─â╚Ťii.

 Comunicaţiile de transport

Accesul între  localităţile din teritoriul raionului se desfășoară prin intermediul arterelor rutiere și de cale ferată, care asigură traficul de mărfuri și de călători.
Raionul are conexiune direct─â cu Uniunea European─â prin Rom├ónia. Conexiunea se asigur─â prin intermediul celor 2 puncte vamale: CahulÔÇôOancea ╚Öi Giurgiule╚ÖtiÔÇôGala╚Ťi. La est raionul are conexiune cu Ucraina prin 2 puncte vamale: PalancaÔÇôMaiaki Udobnoe, inclusiv una feroviar─â – Giurgiule╚ÖtiÔÇôReni.
Avantajul strategic al raionului, sub aspectul a╚Öez─ârii teritoriale, este ie╚Öirea/accesul (Andros) la Marea Neagr─â prin Portul Interna╚Ťional Liber Giurgiule╚Öti (PLIG), unicul port din Republica Moldova accesibil pentru navele maritime de pe Dun─âre. Fluviul propriu-zis ╚Öi canalul Rein-Main-Dun─âre creeaz─â o leg─âtur─â de transport fluvial ├«ntre Marea Neagr─â, Marea Nordului ╚Öi 14 state europene.
Acordul de asociere UE – Republica Moldova ╚Öi Acordul de liber schimb ╚Öi aprofundat cu UE influen╚Ťeaz─â pozitiv dezvoltarea raionului prin crearea oportunit─â╚Ťilor ├«n vederea tras─ârii pe teritoriu┬á a unor culoare europene majore de transport c─âtre est, ceea ce poate spori impactul dezvolt─ârii economice regionale.

Profilul demografic al raionului Cahul

Conform datelor statistice de la 01.01.2016, num─ârul total al popula┼úiei stabile a raionului Cahul constituie 124,6 mii persoane, ceea ce reprezint─â 3,5 % din popula┼úia total─â a Republicii Moldova, inclusiv 39,6 mii persoane (31,8%) – popula┼úia urban─â a raionului ┼či 85,0 mii persoane (68,2%) popula┼úia rural─â a raionului.

După apartenenţa naţională :

  • Moldovenii/rom├óni ┬á┬á┬áÔÇô 76,3%,
  • Ucraineni ┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬áÔÇô 6,5%,
  • Ru┼či ┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬áÔÇô 7%,
  • Bulgari ┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬áÔÇô┬á 5%,
  • G─âg─âuzi ┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬áÔÇô 3,1%,
  • Alte na┼úionalit─â┼úi ÔÇô 0,9%.

 DEZVOLTAREA ECONOMICĂ

 Privire de ansamblu

├Än raionul Cahul ├«╚Öi desf─â╚Öoar─â activitatea peste 24900 de agen╚Ťi economici – persoane fizice ╚Öi juridice: societ─â╚Ťi comerciale, ├«ntreprinderi municipale ╚Öi de stat, gospod─ârii ╚Ť─âr─âne╚Öti, cooperative etc.
Cei mai mul╚Ťi agen╚Ťi economici sunt din ramura agriculturii (81,2%, preponderent gospod─ârii ┼ú─âr─âne┼čti), din sfera comercial─â ╚Öi a serviciilor (9,8%), a transporturilor ╚Öi a construc╚Ťiilor(4,0%).
Num─ârul salaria╚Ťilor este de 19100 (a.2015), ├«n descre╚Ötere cu circa 1286 fa╚Ť─â de anul 2011.
Salariul mediu brut lunar este de circa 3855,6 lei (a.2015), cu 16,4% sub media na╚Ťional─â.
Baza economiei raionului o constituie complexul agroindustrial, fiind prezentat prin întreprinderile de prelucrare a materiei prime agricole.

  Agricultura

Agricultura continu─â s─â fie un sector foarte important care joac─â un rol vital ├«n dezvoltarea social-economic─â a raionului.┬á ├Än raionul Cahul┬á suprafa╚Ťa total─â a terenurilor cu destina╚Ťie agricol─â┬á reprezint─â┬á circa 99 mii hectare.
Terenurie agricole sunt gestionate de peste 100 ├«ntreprinderi agricole din sectorul asociat ╚Öi circa 20,2 mii gospod─ârii ╚Ť─âr─âne╚Öti din sectorul individual. La moment ├«n raion ├«╚Öi desf─â╚Öoar─â activitatea┬á 9 cooperative agricole de producere cu suprafa╚Ťa de 6,9 mii hectare; 9 ┬ásociet─â╚Ťi pe ac╚Ťiuni ce de╚Ťin 1,9 mii ha;┬á 79┬á societ─â╚Ťi cu r─âspundere limitat─â care gestioneaz─â 42,8 mii hectare; 3 ├«ntreprinderi experimentale de stat care gestioneaz─â 1,2 mii hectare; cele 20,2 mii gospod─ârii ╚Ť─âr─âne╚Öti au ├«n proprietate 34,9 mii hectare; restul 11,3 mii hectare sunt ├«n posesia persoanelor fizice.
Utilizarea terenurilor agricole ├«n raion favorizeaz─â cre╚Öterea produc╚Ťiei vegetale. Este evident, c─â principalele culturi cerealiere cultivate de produc─âtorii agricoli sunt: gr├«ul, orzul┬á porumbul ╚Öi leguminoasele pentru boabe; din culturile tehnice ÔÇô┬á floarea-soarelui ╚Öi rapi╚Ťa, care de╚Ťin circa 80% din supafe╚Ťele ├«ns─âm├«n╚Ťate.
Anual ├«n raion se ob╚Ťin circa 100-120 mii tone de cereale, inclusiv┬á 48-50 mii tone de gr├«u, 48-50 mii tone de porumb, 14-16 mii tone de leguminoase pentru boabe, 24 ÔÇô 25 mii tone de floarea- soarelui, 5-6 mii tone de rapi╚Ť─â.

Viticultura ┬áa fost totdeauna o ramur─â deosebit de important─â pentru economia na╚Ťional─â a republicii, fiind o ├«ndeletnicire istoric-tradi╚Ťional─â mai ales pentru zona de sud a ╚Ť─ârii. Raionul Cahul, amplasat ├«n acest┬á teritoriu, se bucur─â de cele mai favorabile condi╚Ťii pedo-climaterice ╚Öi gra╚Ťie faptului men╚Ťionat s-ar impune o dezvoltare intens─â a vi╚Ťei de vie ╚Öi, eventual, a vinifica╚Ťiei.
Anual produc─âtorii de struguri produc 45-65 mii tone de struguri, dintre care 35-50 mii tone soiuri tehnice. Cantitatea strugurilor variaz─â de la an la an ├«n dependen╚Ť─â de suprafa╚Ťa recoltat─â ╚Öi┬á condi╚Ťiile climaterice.
Pentru prelucrarea strugurilor de soiuri tehnice ├«n raion func╚Ťioneaz─â 7 ├«ntreprinderi vinicole:┬á SRL ÔÇ×Podgoriile Dun─âriiÔÇť┬á or. Cahul, SRL ÔÇ×Vinia TraianÔÇť s. G─âv─ânoasa,┬á SRL ÔÇ×Vierul VinÔÇť s. Burlacu,┬á SA┬á ÔÇ×VismosÔÇť s. Moscovei,┬á ├ÄM┬á ÔÇ×Grappe ValleyÔÇť s. Borceag, SRL ÔÇ×Agrosud ResurseÔÇť s. Br├«nza,┬á SA ÔÇ×Slobozia MareÔÇť s. Slobozia Mare,┬á fiecare din ele av├«nd capacitatea de prelucrare anual─â┬á de 8-10 mii tone.

Legumicultura ocup─â suprafe╚Ťe┬á ne├«nsemnate. Motivul principal care a dus la mic╚Öorarea prodic╚Ťiei legumicole este lipsa ├«ntreprinderilor de procesare a legumelor. Acest domeniu se practic─â doar pentru ├«ndestularea pie╚Ťei locale.

Complexul industrial existent încadrează în activităţi de producere peste 100 de întreprinderi industriale de diferite domenii ramurale amplasate în intravilanul raionului Cahul, la care sunt încadraţi în cîmpul muncii peste 3000 de salariaţi.

├Än industria alimentar─â:┬á ÔÇ×Fabrica de br├«nzeturi din Cahul” SA cu capacitatea de peste 70 tone de produse lactate,┬á 2,3 tone de unt ┼či peste 0,5 tone de ca┼čcaval;┬á Fabrica de bere „BereUnitac” SRL cu capacitatea de peste 1,6 mln. sticle/an; Fabrica de panifica┼úie „Cahul Pan” SA, „P├«ine ┼či tehnologii” SRL,┬á „Savit-Sim” SRL cu capacitatea total─â de peste 37 tone de produse panifica┼úii pe zi etc.

├Än industria u┼čoar─â: Fabrica de tricotaj „Tricon” SA cu capacitatea de 300000 buc/an ┼či ÔÇ×Laboratorio TessileMolÔÇŁSRL cu capacitatea de 250000 buc/an, Fabrica de confec┼úii „Tricou Fantasy” SRL cu capacitatea de 150000 buc/an.

Industria de producere a mobilei:┬á SRL ÔÇ×GebhardtÔÇŁ, ├Ä.I. „Renaissanco-Podvalenko”.

Comer┼ú ┼či servicii

├Än prezent pe teritoriul raionului Cahul activeaz─â 781 obiective comerciale, inclusiv 462 ├«n mediul urban ┼či 319 ├«n cel rural, care sunt reprezentate prin centre comerciale ┼či construc┼úii provizorii (chio┼čcuri, gherete) sau construc┼úii adaptate care nu dispun de dotare edilitar─â necesar─â. Suprafa┼úa total─â a obiectivelor comerciale pe teritoriul raionului constituie 22,1 mii m2 suprafa┼ú─â comercial─â, inclusiv ├«n mediul urban 11,6 mii m2, mediul rural ÔÇô 10,5 mii m2. ├Än medie pe raion la 1000 locuitori revin 177 m2 suprafa┼úa comercial─â, inclusiv 291 m2 ├«n mediul urban ┼či 123 m2 – mediul rural.

Alte tipuri de activităţi

├Än raion func┼úioneaz─â ├«ntreprinderi de producere a materialelor de construc┼úii, organiza┼úii de transport, servicii comunale ┼či de depozitare, precum ┼či un ┼čir de ├«ntreprinderi de fabricare a┬á mobilei ┼či alte ramuri de producere.
├Än majoritatea satelor din raionul Cahul activeaz─â me┼čteri populari, specializa┼úi ├«n prelucrarea lemnului, ├«mpletitul ├«n lozie, broderie, confec┼úionarea instrumentelor muzicale etc.

Turismul

Mediul rural din raionul Cahul, cu comunit─â╚Ťile agricole ╚Öi satele sale pitoresti, constituie o surs─â important─â pentru prestarea serviciilor de cazare traditional─â de tip rural, oferirea unor posibilita┼úi pentru vizitatori de a se ├«ncadra ├«n activit─â┼úile ┼či┬á preocuparile rurale, ┬áfamiliarizarea cu folclorul ┼či tradi┼úiile locale,┬á prezentarea me┼čte┼čugurilor cu posibilitatea de participare la procesul de lucru, oferirea unor posibilita┼úi de procurare a produselor meste┼čug─âre┼čti.
├Än 1980 ora┼čul Cahul a primit statutul de ora┼č-sta┼úiune balnear─â. Din anul 1986 func┼úioneaz─â o sta┼úiune balnear─â ÔÇ×Nuf─ârul AlbÔÇŁ. Complexul sanatorial dispune de 506 locuri de cazare, cantin─â cu 506 locuri ┼či un club cu 250 locuri. Anual ├«n sta┼úiune se odihnesc peste 9000 de persoane. Apa mineral─â din sta┼úiune este unic─â prin componen┼úa sa chimic─â. Baza curativo-diagnostic─â a sanatoriului este reprezentat─â de sec┼úia de b─âi, cabinetul de hidropatie, cabinete de masaj clasic ┼či subacvatic, sec┼úie de fizioterapie, cabinet de acupunctur─â, cabinete de cultur─â fizic─â curativ─â ┼či mecanoterapie.
├Än ora┼č func┼úioneaz─â 8 restaurante, 6 hoteluri, 244 baruri ┼či cafenele.